HIBERNAREA
Ciclul de viaţă al melcului include o perioadă de hibernare. Atunci când temperaturile ajung la 6-7°C concomitent cu scăderea perioadei de insolaţie zilnică, melcul îşi va întrerupe activitatea, pregătindu-se pentru un somn prelung pe tot parcursul iernii.
Combinarea dintre scurtarea duratei unei zile şi scăderea temperaturilor reprezintă indicatorii care determină pregătirea pentru lunile reci ce vor urma. Melcul se va îngropa în sol la o adâncime de 3-6 cm sau se va ascunde în crăpături sau sub roci, etc ; melcul îşi acoperă deschiderea cochiliei cu o membrană care îi protejează pe parcursul hibernării.
Membrana ce acoperă cochilia se numeşte operculum. Aceasta este o secreţie ce se întăreşte prin contactul cu aerul, acoperind întreaga deschidere. In această perioadă digestia se întrerupe datorită absenţei hranei, astfel încât şi schimbul de gaze se reduce la minimum.
Metabolismul melcului este încetinit la un nivel de hibernare care durează 6 luni. în acest răstimp melcul recurge la rezervele proprii de hrană şi pierde din greutate simţitor cu cât perioada aceasta se prelungeşte.
Unii melci nu supravieţuiesc datorită vârstei înaintate sau condiţiilor murind în decursul hibernării.
În Australia, temperaturile în anumite zone de pe Coasta de Est nu sunt atât de scăzute precum cele din emisfera nordică, aşa încât melcii pot rămâne activi şi creşte în timpul lunilor de iarnă. Helix aspersa este întâlnit în regiuunea subtropicală din Queensland unde temperaturile din timpul iernii permit creşterea şi dezvoltarea melcilor, deşi informaţiile furnizate de australieni (Simpson 1990) indică că nu este cazul.
Hibernarea joacă un rol semnificativ în ceea ce înseamnă capacitatea de creştere a melcului, de dezvoltare şi de reproducere (Jean-Claude Bonnet 1990). Studiile realizate au indicat că perioada de hibernare este obligatorie pentru a obţine exemplare de calitate bună.
Melcii care au fost selectaţi pentru montă în sezonul ce urmează sunt plasaţi în coşuri din plastic perforate, fiind depozitaţi într-o cameră răcoroasă ce menţine temperatura la un nivel constant de 5°C, în condiţiile unei umidităţi de 85%. Este necesară prevederea spaţiului cu un sistem de iluminare programat să funcţioneze într-un ciclu de 6 ore lumină diurnă şi 18 ore întuneric.
Coşurile pot fi suprapuse cu intercalarea unei table de lemn între rânduri pentru a permite ventilarea. Menţinerea unei ventilări corespunzătoare este esenţială în supravieţuirea melcilor aflaţi în hibernare. O aerare bună în coşuri ajută şi în menţinerea unui nivel de umiditate ce îndepărtează dăunătorii şi bolile ce ar putea ataca vieţuitoarele aflate în acest mediu închis.